Acordurile verticale conțin adesea un număr mare de prevederi care guvernează diferitele aspecte ale unei relații verticale. Regulile de drept UE al concurenței stabilesc însă că anumite prevederi nu pot face parte din acordurile de distribuție...
Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.
Acordurile de distribuție conțin adeseori clauze de neconcurență. Acestea restricționează posibilitatea unui distribuitor de a produce sau vinde produse care concurează cu produsele obiect al acordului de distribuție, denumite și produse contractate.
În ultimii ani a devenit vizibilă o tendință către o strategie comercială care combină modelul agenției cu cel al distribuției. Mai exact, în funcție de produsele sau clienții în cauză, unui partener de afaceri...
În precedenta Alertă de numărătoare inversă DLC am subliniat faptul că dreptul UE al concurenței aplică o definiție specifică relației de agenție. Nu orice agent în sensul dreptului comercial sau al afacerilor va fi considerat agent în sensul...
Natura juridică specifică a acordurilor de agenție atrage aplicarea unui regim specific de drept al concurenței. Acest regim se bazează pe o separare a (i) rolului asumat de agent care acționează ca un intermediar...
Înainte de a analiza restricțiile individuale de concurență care apar de obicei în acorduri verticale, este util să ne concentrăm prima dată pe principalele tipuri de sisteme de distribuție. Aceste tipuri includ distribuția exclusivă...