de Alexandru Terța, Partner și Ștefan Diaconescu, Managing Associate
Prescripția răspunderii penale rămâne probabil, până în ziua de astăzi, una dintre cele mai mari controverse la nivelul jurisprudenței naționale, instanțele de judecată realizând, de-a lungul timpului, o interpretare proprie a dispozițiilor legale, problema fiind supusă în repetate rânduri atenției Curții Constituționale a României (“CCR”) și Înaltei Curți de Casație și Justiție (“ÎCCJ”).
Urmare a Deciziei ÎCCJ nr. 67/25.10.2022, organele de urmărire penală au simțit nevoia unor lămuriri suplimentare, legate de compatibilitatea deciziilor adoptate de CCR și ÎCCJ cu legislația europeană, fiind astfel adresate întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene (“CJUE”), urmărindu-se, cel puțin la nivel teoretic, o interpretare asupra aplicării normelor legale privind prescripția răspunderii penale, în lumina jurisprudenței instanței de contencios constituțional și a instanței supreme.
Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu s-a pronunțat încă în cauza C – 107/23 (formată ca urmare a unor întrebări preliminare), la data de 29 iunie 2023, Avocatul General al CJUE a prezentat o serie de concluzii ce confirmă soluțiile CCR și ÎCCJ.
Mai mult decât atât, în cadrul concluziilor susținute, Avocatul General al CJUE face o serie de mențiuni admirabile, extinzând cadrul sesizării și îndreptând atenția asupra unui nou aspect de natură a genera chiar și mai multe controverse, respectiv aplicabilitatea prescripției răspunderii penale și în cauzele judecate definitiv, privind persoane aflate în executarea pedepsei, indiferent dacă instanța de apel a analizat sau nu prescripția răspunderii penale în cauzele respective.
Cu privire la aceste aspecte, Avocatul General a exprimat un punct de vedere categoric, susținerile sale fiind fără echivoc:
- „este inacceptabil din punct de vedere juridic ca, […] din rațiuni pur temporale, persoanele condamnate definitiv pentru unul dintre aceste comportamente să rămână în detenție, în timp ce autorii acelorași comportamente care așteaptă încă pronunțarea unei hotărâri să fie exonerați de răspunderea penală”;
- „desigur, interesele financiare ale Uniunii merită să fie protejate, însă acest lucru nu poate avea întâietate în fața apărării unui drept fundamental precum cel reprezentat de principiul retroactivității legii penale mai favorabile”.
În concluzie, așteptăm cu real interes soluția ce urmează a fi pronunțată de către CJUE în această cauză, soluție ce ar putea avea un impact major, atât în cauzele aflate în curs de judecată, cât și în cauzele soluționate definitiv, iar premisele unei decizii remarcabile s-au născut ca urmare a concluziilor susținute de către Avocatul General al CJUE.
