Preţurile la care se transferă bunuri fizice, proprietăți necorporale sau se furnizează servicii intra–grup reprezintă o problemă de actualitate cu care se confruntă majoritatea companiilor şi multinaționalelor cu activitate în România, mai ales pe fondul intensificării controalelor efectuate de autorităţile fiscale în urma cărora sunt solicitate tot mai des documentațiile aferente stabilirii prețurilor de transfer.
Subiectul prețului de transfer a fost dezbătut pe larg în cadrul întâlnirii cu tema „Cerințele legislaţiei în domeniul prețurilor de transfer – provocare sau oportunitate?”, organizată de Mușat & Asociații în colaborare cu AmCham, şi la care au luat parte oficiali ai Autorității Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), dar şi reprezentanți ai mediului de business din România, din cadrul companiilor de top din industria farma, energie, servicii financiare, FMCG şi IT.
„În practică, autorităţile fiscale solicită dosarul prețurilor de transfer în cadrul tuturor tipurilor de inspecții fiscale: inspecție fiscală generală, inspecții pentru rambursare de TVA, inspecții fiscale parțiale. De regulă, acestea se concentrează asupra contribuabililor care înregistrează pierderi fiscale şi desfășoară tranzacții cu societăţi din grup. Totuși, există în continuare o interpretare neunitară din partea autorităților fiscale în ceea ce priveşte stabilirea prețurilor la care se perfectează tranzacțiile între afiliaţi. Apreciem însă deschiderea acestora în a înţelege complexitatea problemelor ridicate în practică şi preocuparea de a identifica soluţii pentru simplificarea metodologiei de control. Acest aspect este cu atât mai important cu cât Uniunea Europeană manifestă un interes deosebit cu privire la relațiile existente între companiile din același grup şi modul în care autorităţile de control ale diverselor state membre analizează aspectele tranzacțiilor de acest tip, în vederea stabilirii preţului corect al pieței”, a declarat Ionuț Bohâlţeanu, Partner Mușat & Asociații– Consultanţă Fiscală.
În cadrul discuţiilor, au fost punctate şi elementele esenţiale de care un agent economic trebuie să ţină seama atunci când efectuează o tranzacţie cu o întreprindere afiliată, dar şi tipul de servicii aflate cu precădere în atenţia autorităţilor de control.
„ANAF verifică frecvent serviciile de management şi consultanță prestate de societăţi din cadrul grupului (mai ales societăţi străine), activităţile din domeniul IT, cercetare – dezvoltare sau inginerie prestate către societăţi afiliate (în special când societatea din România îndeplinește funcții specifice în cadrul grupului şi a fost înființată în acest scop), dar şi vânzările de bunuri produse în România către societăţi afiliate”, a punctat Bogdan Voinescu, Tax Partner Mușat & Asociații– Consultanţă Fiscală.
„Obligativitatea întocmirii dosarului prețurilor de transfer se aplică tranzacțiilor cu mărfuri, materii prime, mijloace fixe sau bunuri intangibile, finanțărilor în cadrul grupului, dar şi serviciilor de consultanţă, management, IT sau asistență juridică. Stabilirea preţului de piaţă al tranzacțiilor între persoane afiliate de către ANAF se face folosind una din metodele prevăzute de legislație: metoda comparării prețurilor, metoda cost-plus, metoda preţului de revânzare, metoda marjei nete sau metoda împărţirii profitului.
