- La data de 28 iunie 2018, Tribunalul București a soluționat o cerere de emitere a unei ordonanțe președințiale, pronunțându-se cu prioritate, prin sentința nr. 1557/2018, asupra calității procesuale active a unei agenții anti-piraterie, mandatată de mai mulți titulari de drepturi de autor și drepturi conexe să acționeze în justiție în numele și pe seama acestora.
În speță, agenția anti-piraterie, al cărei obiect de activitate era protecția drepturilor de autor și lupta împotriva piratării informatice și a partajării fișierelor piratate, a formulat cerere în numele și pe seama titularilor de drepturi care au mandatat-o împotriva unui furnizor de servicii de internet care intermedia activitatea de piraterie.
Tribunalul București a analizat, în cadrul excepțiilor procesuale invocate de pârâtă, dacă agenția are calitatea de reprezentant al titularilor de drepturi de autor și calitatea procesuală activă, respectiv dacă este legitimată să stea în proces fie în nume propriu, cum pretindea pârâta, fie în numele titularilor, astfel cum a fost formulată cererea introductivă.
Tribunalul a respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al agenției de a acționa în justiție în numele titularilor de drepturi, precum și excepția lipsei calității procesuale active, verificând dispozițiile legii incidente în cauză cu privire la recunoașterea calității unor entități ce reprezintă în mod colectiv interesele mai multor titulari.
Astfel, instanța națională a avut în vedere dispozițiile art. 188 alin. (1) și art. 189 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată („Legea nr. 8/1996”), și a conchis că legea permite agenției să acționeze în numele și pe seama titularilor de drepturi pentru apărarea drepturilor acestora împotriva încălcărilor semnalate, față de dispoziția expresă conform căreia pretențiile „pot fi formulate în numele și pentru titularii de drepturi de către organismele de gestiune, de către asociațiile de combatere a pirateriei sau de către persoanele autorizate să utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege, conform mandatului acordat în acest sens.”
De asemenea, Tribunalul a verificat mandatele acordate de titularii de drepturi și a reținut că mandatele sunt speciale, potrivit art. 189, fiind suficiente pentru a legitima agenția să reprezinte interesele titularilor în procesul civil și a reiterat posibilitatea prevăzută de lege în beneficiul agenției de a formula cererea în numele și pe seama titularilor de drepturi care au mandatat-o.
În concluzie, Tribunalul București a stabilit că agenția nu a introdus cererea în nume propriu, ci în numele titularilor, iar legea recunoaște entității care reprezintă titulari de drepturi de autor și drepturi conexe pentru apărarea acestora împotriva pirateriei sau a oricăror încălcări, calitatea procesuală activă în scopul realizării mandatelor primite de la titulari.
- La data de 7 august 2018, soluția Tribunalului București avea să fie confirmată de o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE” sau „Curtea”), ca urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare privind interpretarea art. 4 lit. c) din Directiva 2004/48 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală („Directiva 2004/48”), în cauza C-521/17.
Curtea a fost interpelată printr-o întrebare preliminară formulată de instanța de apel din Tallinn, Estonia, cu privire la interpretarea dispoziției din Directivă și stabilirea existenței sau nu a unei obligații a statelor membre de a recunoaște organismelor de reprezentare colectivă calitatea de a exercita în scopul apărării drepturilor titularilor de mărci, căi de atac în nume propriu în cadrul unei proceduri judiciare și de a invoca pretenții în instanță privind respectarea drepturilor titularilor de mărci, în calitate de reclamanți.
Curtea a interpretat art. 4 lit. c) din Directiva 2004/48 în sensul că statele membre sunt obligate să recunoască unui organism de reprezentare colectivă calitatea procesuală „necesară pentru a solicita în nume propriu aplicarea mijloacelor de reparație prevăzute de această directivă în vederea protejării drepturilor titularilor respectivi, precum și calitatea pentru a exercita o acțiune în justiție în nume propriu în vederea valorificării drepturilor menționate”, în următoarele condiții:
- Organismul „să fie considerat de legislația națională ca având un interes direct în apărarea unor asemenea drepturi și
- legislația respectivă să îi permită să stea în judecată în acest scop, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.”
- Tribunalul a anticipat soluția CJUE conform căreia este necesară verificarea celor două condiții cumulative pentru a stabili existența calității procesuale active.
Stabilind că agenția anti-piraterie a formulat cererea introductivă în numele titularilor, Tribunalul a verificat numai îndeplinirea condiției ca recunoașterea calității procesuale să fie prevăzută de lege, câtă vreme agenția reprezenta interesele titularilor, iar nu un interes propriu. Situația agenției anti-piraterie se încadrează întocmai în ipoteza legală prevăzută de dispozițiile art. 188 alin. (1), teza a doua, din Legea nr. 8/1996, astfel că în conformitate cu legea română, aceasta poate avea calitate procesuală activă de a acționa în numele și pe seama titularilor de drepturi pe care îi reprezintă, în limitele mandatelor acordate și a obiectului său de activitate.
Dacă în cauza C-521/17, cererea a fost formulată de organismul de reprezentare în nume propriu, în fața Tribunalului București cererea a fost formulată în numele și pe seama titularilor de drepturi. Art. 4 din Directiva 2004/48 nu face, însă, această distincție, după cum nici nu se limitează doar la mărci, astfel că interpretarea Curții cu privire la recunoașterea de către statele membre a calității procesuale a organismelor care apără drepturile de proprietate intelectuală ale unor titulari, ale căror interese le reprezintă, devine și mai evidentă în speța soluționată de Tribunal.
Dincolo de importanța pe care soluțiile pronunțate o au pentru extinderea posibilităților titularilor de drepturi de proprietate intelectuală de a se proteja împotriva încălcărilor comise pe teritoriul Uniunii Europene, este de remarcat faptul că instanțele române confirmă faptul că România a devenit un for jurisdicțional mai predictibil și aliniat jurisprudenței europene în materia protecției drepturilor de proprietate intelectuală.
„Mă bucur că MUȘAT & ASOCIAȚII a fost implicată și în acest proiect care, în tradiția departamentului, s-a concretizat cu obținerea unei hotărâri importante în materia dreptului proprietății intelectuale în România. Cred că soluția pronunțată de Tribunalul București, care, prin interpretarea dreptului național și unional aplicabil, a anticipat soluția pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, este o soluție binevenită pentru titularii de drepturi de proprietate intelectuală, dar și o oportunitate ca structuri asociative ale acestora, existente sau viitoare, să contribuie mai activ la protejarea drepturilor membrilor lor în tot mai complexa și dificila luptă împotriva contrafacerii online și offline.” – Paul Buta, Avocat asociat în cadrul MUȘAT & ASOCIAȚII, coordonator al departamentului Concurență, Proprietate Intelectuală și Life Sciences.
Recunoscut în piață ca un departament inovator, axat pe rezolvarea celor mai complexe aspecte ivite în practică, departamentul de Concurență, Proprietate Intelectuală și Life Sciences al MUȘAT & ASOCIAȚII a fost implicat, în istoria de peste 28 de ani a firmei pe piața din România, în multiple proiecte care au îmbogățit ariile de practică vizate, fie că este vorba de dreptul concurenței, dreptul proprietății intelectuale sau aspecte de drept în materia sănătății.
Odată cu creșterea volumului de muncă și a complexității proiectelor în care sunt implicați avocații departamentului, și echipa departamentului este în continuă creștere, recent echipa îmbogățindu-se cu doi noi avocați cu o lungă și variată experiență în materia dreptului proprietății intelectuale.
Julieta Sfeclă, (Managing associate/Avocat coordonator) se alătură echipelor de Proprietate Intelectuală și Litigii & Arbitraj după ce anterior a profesat în cadrul unor firme de avocatură specializate în domeniul proprietății intelectuale. Julieta are experiență complexă de reprezentare juridică și consultanță, în special în probleme de protecție a mărcilor – anti-contrafacere și importuri paralele, fiind implicată, de asemenea, în proiecte importante privind drepturile conferite de brevete de invenție din domeniul farma. De-a lungul carierei a oferit asistență și reprezentare juridică pentru companii internaționale bine-cunoscute în legătură cu diferite problematici din sfera drepturilor de proprietate intelectuală, a dreptului consumatorilor și a dreptului publicității, în sectoare variate precum farmaceutic, auto, telecomunicații, FMCG, cosmetic, etc.
În domeniul protecției datelor și a drepturilor personale, Julieta Sfeclă a oferit asistență juridică unui număr mare de clienți din diferite industrii în proiecte locale și internaționale.
Adrian Căvescu, (Managing associate/Avocat coordonator), aduce cu sine o experiență profesională vastă de 19 ani, timp în care a ocupat diferite funcții juridice în cadrul Poliției economice (incidente domeniului protecției drepturilor de proprietate intelectuală) și în cadrul Poliției capitalei, Serviciul juridic. Din 2007, timp de 11 ani a coordonat departamentul juridic al Agenției de proprietate Industrială Rominvent. In această calitate a coordonat proiecte majore din domeniului proprietății intelectuale, consiliind clienți precum Google, McDonald`s, KFC, Dominos, H&M, Samsung, Hyundai, Jack Daniel`s, Red Bull, Dacia Renault, Daimler Benz, Husqvarna, Lego, Merk, Bayer, FCSB S.A., John Deere, Autobild, Rewe Romania, etc.
Consilier European (EUIPO) și național (OSIM) de mărci și desene, membru al Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România din 2008, Adrian a coordonat cazuri complexe de proprietate industrială alături de cele mai prestigioase firme internaționale de avocatură și agenții de proprietate industrială, atât pe zona de înregistrare a drepturilor, cât și pe cea de protejare a acestora. Este specializat în cazuri privind litigiile domeniilor de internet, atât în fața curții de Arbitraj organizată pe lângă WIPO, cât și a instanțelor de judecată din România.
MUȘAT & ASOCIAȚII s-a remarcat anul acesta printr-o dezvoltare susținută pe majoritatea ariilor de practică rămânând astfel prima opțiune pentru multe firme străine care operează sau își deschid operațiuni în România, dar și pentru marii jucători economici autohtoni.
Despre MUŞAT & ASOCIAŢII
MUŞAT & ASOCIAŢII este una dintre primele case de avocatură înfiinţate în România, după 1 ianuarie 1990. Având 16 parteneri şi peste 100 de avocaţi şi consilieri, MUŞAT & ASOCIAŢII acordă servicii de consultanţă în toate sectoarele avocaturii de business, incluzând fuziuni & achiziţii, privatizări, drept bancar, energie & resurse naturale, concurenţă, drept societar, telecomunicaţii & IT, dreptul muncii, fiscalitate, pieţe de capital, drept imobiliar, dreptul mediului, litigii & arbitraje comerciale.
MUŞAT & ASOCIAŢII este recunoscută ca fiind unul dintre pilonii avocaturii de business din România, iar publicaţiile internaţionale de specialitate (Chambers & Partners, International Financial Law Review, Legal 500 etc.) recomandă cu regularitate firma ca fiind unul din liderii pieţei avocaţiale, mulţi dintre avocaţii firmei fiind la rândul lor nominalizaţi de aceste publicaţii ca făcând parte din elita avocaturii de business din România.
În 2016, MUŞAT & ASOCIAŢII a câștigat premiul pentru cea mai mare tranzacție în domeniul energiei pentru asistența acordată Sterling Resources în procesul de vânzare a operaţiunilor din România către Carlyle International Energy Partners, precum și premiul pentru cea mai mare tranzacție din HORECA pentru asistarea Premier Capital în achiziționarea McDonald’s în România. Distincțiile au fost oferite de Ziarul Financiar, în cadrul Galei Avocaţilor 2016, ediţia a VII-a.